Tu știi ce drepturi ai când vine vorba de imaginea ta?

Imaginea[1] (fotografia) unei persoane reprezintă unul dintre principalele atribute ale personalităţii sale, fiind vorba de trăsăturile fizice a persoanei și care exprimă originalitatea sa, permițându-i astfel să se diferenţieze de celelalte persoane.

În ziua de azi, oricine poate publica aproape orice pe internet, fie că este vorba despre o postare pe rețelele de social media sau chiar despre un articol publicat pe un anume blog. Însă această libertate de exprimare este limitată de prevederile Constituției României în sensul că maniera în care este exercitată (inclusiv prin aplicațiile social media) nu poate prejudicia demnitatea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine.

Prin dreptul la propria imagine se conferă facultatea fiecărei persoane de a se opune publicării imaginii sale fără consimțământul său. În exercitarea acestui drept, putem interzice ori împiedica reproducerea, în orice mod, a înfățișării noastre fizice sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri[2].

Când avem nevoie de consimțământ? Consimțământul va fii necesar întotdeauna când persoana fotografiată se află într-un spațiu privat, indiferent dacă acel spațiu îi aparține ei sau altei persoane. Cu toate acestea, consimţământul nu este necesar dacă persoana respectivă este de profesie model sau a primit o remuneraţie pentru acea imagine[3].

De ce avem nevoie de consimțământ? Fotografierea ori utilizarea imaginii unei persoane aflate într-un spațiu privat, fără consimțământului acesteia, reprezintă o atingere adusă vieții private[4], iar în anumite condiții ar putea reprezenta chiar infracțiune[5] pedepsită cu amendă sau închisoare.

Ce înseamnă spațiu privat? Dicţionarul explicativ al limbii române (DEX) raportându-se la noţiunea de spațiu privat, o defineşte ca fiind „particular, individual[6]”. Din definiția dată de către Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (în continuare Comisia de la Veneția) spațiul privat este un spațiu la care accesul poate fi restricționat de lege sau de persoana care deține spațiul respectiv. În principiu, spațiile private nu sunt deschise publicului și nu pot fi accesate de oricine, oricând și în orice circumstanțe. Astfel, obținerea unor imagini din spațiul privat în care se află o persoană, fără acordul acesteia, va constitui în marea majoritatea a cazurilor o ingerință în viața privată a acesteia.

Ce înseamnă spațiu public? Noțiunea de spațiu public pare a fi una destul de largă și abstractă, respectiv un spațiu care aparține „unei colectivităţi, care provine de la o colectivitate, care priveşte pe toţi, la care participă toţi”. Comisia de la Veneția definește spațiul public drept un spațiu care poate fi accesat, în principiu, de către orice persoană, în mod liber, oricând și în orice circumstanță. Exemple de zone publice relevante includ: parcuri publice, străzile pietonale din centrele orașelor, spațiile publice pentru parcare, străzi rezidențiale din cartiere, arenele sportive, stațiile de metrou, etc.

Fotografierea sau utilizarea imaginii unei persoane surprinse într-un spațiu public. Sunt multe situații în care se utilizează imaginea unei persoane aflată într-un spațiu public dar în desfășurarea unei activități private. Aceste fotografii sau utilizări nu încalcă prevederile legale dacă sunt utilizate cu bună credință, există un interes legitim care să justifice necesitatea captării imaginii respective și dacă nu se aduce atingere reputației ori demnității persoanei în cauză.

Fotografierea unei persoane publice. Ne referim fie la persoane care ocupă o funcție publică, cum sunt membrii Guvernului de exemplu, fie la persoanele devenite publice datorită profesiei lor, cum sunt actorii, cântăreții, etc. Legea conferă o permisivitate mai mare fotografierii și utilizării imaginii unor persoane publice datorită caracterului de notorietate conferit acestora, însă și în aceste situații interesul legitim pentru o astfel de activitate trebuie să existe.

Imaginea – protecția datelor cu caracter personal. Din definițiile date de către Regulamentul GDPR[7], o persoană poate fi ușor identificată printr-o imagine (fotografie), iar utilizarea imaginii (fotografiei) respective constituie o veritabilă prelucrare de date cu caracter personal. Pentru ca această prelucrare de date să fie legală, operatorul trebuie să te informeze cu privire la identitatea sa, scopul și temeiul prelucrării, durata de stocare, precum și dacă datele tale vor fi transferate către terțe persoane. În anumite situații operatorul trebuie să îți ceară consimțământul înainte de a putea colecta sau reutiliza datele tale cu caracter personal.

Publicarea imaginii pe rețelele de social media. Conform statisticii Facebook efectuată pe anul 2020, mai mult de 350 millioane de fotografii au fost distribuite zilnic, majoritatea fiind fotografii personale din vacanțe, petreceri în familie sau poze cu animalele de companie. Foarte mulți dintre utilizatorii Facebook însă, printre care se enumeră și paginile create de companii, au distribuit fotografii de la anumite evenimente, fotografii pe care le-au găsit pe diverse site-uri web sau fotografii ale proprilor salariați cu scopul de a-și promova produsele și/ sau serviciile.

Indiferent de rețeaua de socializare utilizată, majoritatea au condiții proprii referitoare la distribuirea fotografiilor, inclusiv cele în care sunt portretizate persoane. De exemplu, în Termenii și condițiile de utilizare, Instagram obligă Utilizatorul să nu distribuie sau să promoveze conținut în aplicație care încalcă drepturile altei persoane sau terțe părți. Practic, utilizatorii sunt direct răspunzători pentru legalitatea conținutului postat. În același spirit este creată și Politica Facebook, inclusiv Standardele Comunității Facebook.

Arătăm că practica judiciară conferă rețelei Facebook caracter public, astfel cum s-a reținut prin Decizia ICCJ nr. 4546/27.11.2014, ”Facebook este o reţea de socializare (informaţională) publică, receptivă perpetuu în web (internet), bazată pe un site web la care utilizatorii se pot înscrie şi interacţiona liber cu alţi utilizatori, deja înscrişi”.

Este important de reținut caracterul public al rețelei de social media Facebook deoarece orice content publicat pe această rețea devine accesibil publicului larg, aspect care ar trebui să ducă la o mai mare conștientizare și responsabilitate din partea utilizatorilor.

Deși în momentul în care se publică content pe Facebook ai posibilitatea de a-ți restrânge audiența la anumite persoane sau doar la prietenii tăi, totuși alta este opinia ICCJ care prin Decizia nr. 4546/2016 a stabilit că publicarea de content pe ”pagina reţelei de socializare îndeplineşte exigenţa juridică privind caracterul public întrucât, pe de o parte, mesajul a fost postat pe o reţea de socializare care prin natura sa este destinată accesului public/oricărui utilizator (utilizator existent – eventual „prieten”; utilizator nou – potenţial „prieten” sau utilizator „intermediat”), în faţa unui anumit număr de persoane, şi, pe de altă parte, mesajul a fost postat cu intenţia parvenirii la cunoştinţa utilizatorilor publici ai paginii (în mod direct a „prietenilor” şi indirect a celor care ar avea acces mijlocit)”. Caracterul public […] rezultă şi din consecinţele efective şi directe ale postării în discuţie, în măsura în care, urmare a accesării paginii de socializare […] de către anumiţi utilizatori (asociaţi publicului), mesajul a devenit accesibil publicului larg, neutilizator al reţelei de socializare în cauză, prin diseminarea acestuia în mass-media.”

Prin urmare, restrângerea audienței doar la prieteni nu modifică caracterul public al contentului publicat, postarea fiind accesibilă publicului larg, deci publică.

Ce drepturi și remedii juridice ai la dispoziție?

  • Ai posibilitatea de a reporta rețelei de social media utilizată (Facebook, Instagram, etc.) că o terță persoană a publicat imaginea ta pe aceste rețele fără a-ți cere în prealabil consimțământul. După o verificare prealabilă, Facebook / Instagram are obligația de a înlătura imaginea ta. În caz contrar, rețeaua social media utilizată devine și ea responsabilă pentru publicarea nelegală a fotografiei tale.
  • Dreptul de a te opune. Ai dreptul să te opui prelucrării datelor tale cu caracter personal, respectiv a imaginii tale, prin transmiterea unei cereri către operatorul de date pentru a înceta orice utilizare și implicit prelucrare a imaginii tale. În măsura în care suferi o vătămare morală, iar încetarea utilizării imaginii nu este suficientă pentru a acoperi această vătămare, poți solicita instanței de judecată obligarea operatorului de date la plata unor daune morale.
  • Dreptul de a fi uitat (dreptul la ștergerea datelor). Ai dreptul de a solicita operatorului de date care a utilizat imaginea ta să șteargă datele tale. Refuzul operatorului de a șterge fotografiile solicitate poate atrage răspunderea operatorului și obligarea acestuia la plata unor daune interese.
  • Dreptul de retragere a consimțământului. Regulamentul GDPR îți conferă posibilitatea de a-ți retrage în orice moment consimțământul acordat anterior. Retragerea consimțământului se face la fel de simplu ca acordarea acestuia. De îndată ce îți retragi consimțământul, operatorul de date nu mai poate utiliza imaginea ta.
  • Dreptul de a depune o plângere în fața Autorității Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (autoritatea de supraveghere). În cazul în care consideri că drepturile tale au fost încălcate, te poți adresa cu o plângere direct autorității de supraveghere. Aceasta va face investigații și îți va da un răspuns în termen de 3 luni.
  • Dreptul la o cale de atac judiciară. Fără a se aduce atingere posibilității de a formula o plângere la autoritatea de supraveghere, ai posibilitatea de a intenta o acțiune în justiție împotriva operatorului de date. Astfel, dacă acesta nu respectă normele UE privind protecția datelor, poți introduce o cerere de chemare în judecată prin intermediul căreia tu, cel care a suferit un prejudiciu prin publicarea fotografiei tale, poți solicita încetarea vătămării și acoperirea prejudiciului suferit. Prin prejudiciul suferit ne referim fie la un prejudiciu material (de exemplu, o pierdere financiară) sau moral (de exemplu o suferință psihologică cum ar fi atingeri aduse reputației).De asemenea, persoana în cauză se bucură și de protecție din partea Legii 8/1996, respectiv poți solicita instanţelor de judecată recunoaşterea dreptului tău şi constatarea încălcării acestuia şi, totodată, poți pretinde acordarea de despăgubiri pentru repararea prejudiciului cauzat.
  • Dreptul de a formula plângere la Poliția locală competentă pentru a se constata și sancționa contravenția[8], respectiv conform Legii 8/1996, utilizarea unei fotografii în care ești portretizat fără a deține consimţământul tău constituie contravenție și se sancționează  amendă de la 3.000 lei la 30.000 lei (suma se dublează în cazul persoanelor juridice care folosesc fără drept portrete în scop comercial).

 

*Prezentul articol nu reprezintă consultanță juridică în sensul Legii 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. Pentru informații complete privind dreptul la imaginea, precum și mai multe detalii asupra drepturilor și remediilor juridice avute la dispoziție, vă recomandăm să vă adresați unui avocat specializat în domeniul protecției datelor și a dreptului de autor.

 

[1]CEDO, cauza von Hannover c. Germaniei, cererile nr. 40660/08 şi 60641/08, hotărârea din 07 Februarie 2012;

[2] Art. 73 din Codul Civil

[3] Art. 89 din Legea 8/1996

[4] Art. 74 lit. c) din Codul Civil

[5] Art. 226 alin. 1 din Codul Penal

[6] Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), Academia Română, Institutul de Lingvistică, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2009

[7] Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția datelor din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul GDPR): Art. 4 pct. 1 „date cu caracter personal” înseamnă orice informații privind o persoană fizică identificată sau identificabilă („persoana vizată”); o persoană fizică identificabilă este o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identității sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale;

[8] Art. 190 lit. b) din Legea 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, ”Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 3.000 lei la 30.000 lei următoarele fapte: b) încălcarea prevederilor art. 89 şi 90”.

 

Descarcă documentul