Kurzarbeit sau reducerea temporară a timpului de muncă

Ieri, data de 5 Aprilie 2021, s-a publicat în Monitorul Oficial al României, Legea 58/2021 pentru aprobarea OUG 211/2020, precum și pentru modificarea OUG 132/2020, act care urmează să intre în vigoare.

 Legea 58/2021 aduce o serie de noutăți și modificări Codului Muncii, dintre care, în contextul actual, cea mai importantă este susținerea din partea statului în cazul reducerii temporare a timpului de muncă („Kurzarbeit”).

Astfel,  se introduce posibilitatea angajatorilor de a reduce timpul de muncă a salariaților cu cel mult 80% din durata durata zilnică, săptămânală sau lunară, prevăzută în contractul individual de muncă.

Când pot angajatorii să reducă timpul de muncă al salariaților? Atunci când reducerea temporară a timpului de muncă a fost determinată de instituirea stării de urgență/alertă/asediu, în condițiile legii.

Pe ce perioadă se poate dispune o astfel de măsură? Pe perioada stării de urgență/alertă/asediu, precum și pe o perioadă de până la 3 luni de la data încetării ultimei perioade în care a fost instituită o astfel de stare.

Cine dispune măsura de reducere a timpului de muncă al salariaților? Măsura de reducere a timpului de muncă se stabileşte prin Decizia angajatorului, pentru o perioadă de cel puţin 5 zile lucrătoare, cuprinse în perioada de 30 de zile calendaristice, începând cu prima zi de aplicare efectivă a măsurii.

Acolo unde există organizații sindicale îndreptățite conform legii să negocieze contractul colectiv sau reprezentanți ai salariaților, măsura de reducere a timpului de muncă se ia cu acordul organizației sindicale respective sau, după caz, al reprezentanților salariaților.

Cum iau la cunoștință salariații de măsura reducerii timpului de lucru? Angajatorul are obligația de a comunica salariatului Decizia de reducere a timpului de muncă cu cel puţin 5 zile înainte de aplicarea efectivă a măsurii. În cuprinsul deciziei va fii menționat programul de lucru, modul de repartizare a acestuia pe zile şi drepturile salariale aferente.

Prin excepţie, comunicarea către salariat se face cu cel puţin 24 de ore anterior aplicării efective a măsurii, în cazul în care intervine o modificare a programului de lucru determinată de o creştere a activităţii angajatorului care necesită suplimentarea personalului sau în cazul în care se impune înlocuirea unui salariat care se află în imposibilitatea de a presta activitate conform programului său de lucru.

Indemnizația Kurzarbeit. Pe durata reducerii timpului de muncă, salariaţii afectaţi de măsură beneficiază de o indemnizaţie de 75% din salariul de bază brut lunar aferent orelor de reducere a programului de lucru. Această indemnizaţie reprezintă venit de natură salarială şi este supusă impozitării şi plăţii contribuţiilor sociale.

Prin Legea 58/2021, se prevede expres faptul că angajatorul poate suplimenta indemnizația Kurzarbeit cu sume reprezentând diferența până la salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat (această diferență suplimentară nefiind supusă sprijinului acordat de stat).

Cine suportă indemnizația Kurzarbeit? Indemnizaţia Kurzarbeit este suportată de angajator şi se achită la data plăţii salariului aferent lunii respective, urmând a se deconta, în cel mult 5 zile de la emiterea deciziei de instituire a măsurii din bugetul asigurărilor pentru şomaj, după îndeplinirea de către angajator a obligaţiilor declarative şi de plată aferente veniturilor din salarii şi asimilate salariilor din perioada pentru care se face solicitarea. Procedura de decontare a sumelor se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.

Ce condiții trebuie îndeplinite de angajator pentru a putea dispune reducerea timpului de muncă? Angajatorul poate dispune măsura reducerii timpului de muncă şi poate solicita decontarea indemnizaţiei dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) măsura afectează cel puţin 10% din numărul de salariaţi ai unităţii;

b) reducerea activităţii este justificată de o diminuare a cifrei de afaceri din luna anterioară aplicării măsurii sau, cel mult, din luna dinaintea lunii anterioare acesteia, cu cel puţin 10% faţă de luna similară sau faţă de media lunară a cifrei de afaceri din anul anterior declarării stării de urgenţă/alertă/asediu, respectiv 2019.

În cazul organizaţiilor neguvernamentale, precum şi al angajatorilor din categoria PFA, II, diminuarea se raportează la veniturile realizate.

Interdicții angajator pe perioada instituirii măsurii de reducere a timpului de lucru. Sunt interzise atât angajarea de personal pentru prestarea unor activităţi identice ori similare cu cele prestate de către salariaţii al căror timp de muncă a fost redus, cât şi subcontractarea activităţilor desfăşurate de salariaţii al căror timp de muncă a fost redus. De asemenea, în lunile în care se aplică reducerea timpului de muncă, angajatorul nu poate iniţia concedieri colective. Această interdicție afectează filialele, sucursalele sau alte sedii secundare la nivelul cărora se aplică efectiv reducerea timpului de muncă.

Prin excepție, este permisă angajarea pentru înlocuirea salariaților al căror program a fost redus, dacă încetarea contractului individual de muncă are loc de drept, prin concediere pentru motive ce țin de persoana salariatului ori prin demisie.

 Interdicții salariat pe perioada instituirii măsurii de reducere a timpului de lucru. Pe perioada aplicării măsurii, salariaţii afectaţi nu pot efectua muncă suplimentară la acelaşi angajator.

Sprijin din partea statului pentru plata indemnizației Kurzarbeit. Pentru a accesa susținerea specifică din partea statului, angajatorul trebuie să depună o cerere însoțită de, printre altele, următoarele documente (cu privire la care prezenta lege aduce modificări):

– copie a deciziei privind reducerea timpului de muncă și dovada aducerii acesteia la cunoștința salariaților, prin orice mijloace folosite de angajator în mod obișnuit pentru comunicarea cu angajații;

– declarație pe propria răspundere a angajatorului, din care să reiasă îndeplinirea condiției privind reducerea activității prin comparație cu perioada precedent;

– copia acordului încheiat cu organizația sindicală / reprezentanții salariaților sau, după caz, dovada informării salariaților acolo unde nu există organizație sindicală / reprezentanți ai salariaților.

*Prezentul articol nu reprezintă consultanță juridică în sensul Legii 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. Pentru informații complete privind măsura Kurzarbeit, vă recomandăm să vă adresați unui avocat specializat în dreptul muncii.