partajul bunurilor comune | partaj bunuri | avocat partaj | avocat partaj Timisoara
1. Bunuri comune și bunuri proprii ale soților
Înainte de analiza modalităților prin care se poate realiza partajul bunurilor comune, se impune lămurirea noțiunilor de bunuri comune și bunuri proprii ale soților. Astfel, vor fi considerate bunuri comune:
– toate bunurile dobândite în timpul căsătoriei încheiată sub regimului comunității legale chiar dacă sunt cumpărate doar de unul dintre soți;
– salariile, pensiile și altele asemenea;
– veniturile cuvenite în temeiul unui drept de proprietate intelectuală devenite scadente în timpul căsătoriei;
Vor fi considerate bunuri proprii ale soțului dobânditor următoarele:
– bunurile dobândite prin moștenire sau donație (cu excepţia cazului în care cel care le-a transmis a prevăzut altfel);
– bunurile de uz personal;
– bunurile destinate exercitării profesiei unuia dintre soţi, dacă nu sunt elemente ale unui fond de comerţ care face parte din comunitatea de bunuri;
– drepturile patrimoniale de autor asupra creațiilor unuia dintre soți și drepturile asupra mărcilor înregistrate de unul dintre soți;
– premiile și recompensele;
– manuscrisele ştiinţifice sau literare, schiţele şi proiectele artistice, proiectele de invenţii şi alte asemenea bunuri;
– indemnizaţia de asigurare şi despăgubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia dintre soţi;
– bunurile sau sumele de bani care înlocuiesc un bun propriu precum și fructele bunurilor proprii (cum ar fi, spre exemplu, chiria provenită din închirierea unui bun propriu).
2. Partajul bunurilor comune
a) Cota care se cuvine fiecărui soț
După divorț, foștii soți rămân coproprietari în devălmăşie asupra bunurilor comune ceea ce înseamnă că ei vor fi proprietari asupra bunurilor comune fără să se cunoască cota care se cuvine fiecăruia. Prin urmare, primul lucru care trebuie efectuat în cazul partajului bunurilor comune este stabilirea cotei-părți ce revine fiecărui soț.
Cota parte se stabilește pe baza contribuţiei fiecărui soț atât la dobândirea bunurilor comune, cât şi la îndeplinirea obligaţiilor comune. Până la proba contrară, se prezumă că soţii au avut o contribuţie egală (50-50). Soțul care pretinde că a avut o contribuție majoritară va fi nevoit să aducă dovezi în acest sens. Spre exemplu, dacă unul dintre soți dovedește că pe durata căsătoriei a avut venituri semnificativ mai mari și că, de asemenea, a contribuit cu bani proprii (donație de la părinți) la cumpărarea locuinței comune, atunci instanța poate stabili o cotă-parte mai mare.
b) Modalitatea de partaj a bunurilor comune
Cu privire la modalitatea efectivă de partaj, acesta se va face, în principiu, în natură, proporţional cu cota-parte a fiecărui coproprietar. Spre exemplu, dacă foștii soți dețin 2 apartamente de o valoare egală, fiecare dintre soți poate prelua câte un apartament. Dacă valoarea nu este egală, atunci diferența se poate regla prin intermediul unei sume de bani. De asemenea, dacă foștii soți dețin un teren, acesta se poate împărți proporțional cu cota fiecăruia.
Dacă bunul nu se poate împărți (diviza), atunci partajul se va face în unul dintre următoarele moduri:
– unul dintre soți preia întregul bun și plătește celuilalt o sumă de bani (sultă);
– dacă niciunul dintre soți nu dorește să preia bunul, acesta se va vinde iar prețul obținut se va distribui proporțional cu cota-parte a fiecăruia dintre soți.
c) Partaj notarial sau partaj prin instanță
Partajul poate fi făcut pe cale notarială, atunci când foștii soți se înțeleg cu privire la modalitatea de partaj sau prin hotărâre judecătorească atunci când nu există înțelegere.
În cazul în care se alege partajul judiciar, soțul care introduce cererea de partaj trebuie să plătească o taxă judiciară de timbru care este, în principiu, de 3% din valoarea bunurilor comune. În ipoteza unui partaj judiciar, este foarte probabil să se solicite sau să se dispună din oficiu de către instanța de judecată efectuarea unei expertize care va avea ca principal scop evaluarea bunurilor comune și, dacă este cazul, stabilirea loturilor.
3. Partajul bunurilor comune în timpul căsătoriei
Bunurile comune pot fi împărţite, în tot sau în parte și în timpul căsătoriei. Partajul se face prin act încheiat în formă autentică notarială, dacă există înțelegere sau pe cale judecătorească, în caz de neînţelegere. Ca și în cazul partajului efectuat după divorț, se va stabuili mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soţ, pe baza contribuţiei avute.
Av. Slageana BRANCOV | Managing Partner BRANCOV SIMIONESCU TODOR S.C.A.