În 7 octombrie, Tribunalul București a deschis procedura insolvenței împotriva dezvoltatorului imobiliar Nordis Management S.R.L. Numărul persoanelor fizice și a entităților păgubite în urma proiectului Nordis este impresionant. Vorbim de zeci, poate chiar sute de persoane/ entități. E revoltător cât de scalat este cazul și cum, în România anului 2024, încă se poate întâmpla așa ceva.
Discuțiile pe subiectul Nordis se pot extinde la un nivel amplu, și pot privi mai multe paliere. Evident că pentru cei implicați, prioritară devine identificarea unui remediu juridic eficient care să tindă la recuperarea sau, cel puțin la minimizarea pe cât posibil a prejudiciilor suferite.
Cazul Nordis nu trebuie însă rezumat la atât: la înscrierea unor creanțe pe tabel, la atragerea răspunderii persoanelor care se fac vinovate de intrarea în insolvență, la formularea unor plângeri penale și la luarea unor măsuri asigurătorii sau de executare silită.
Nordis nu este un simplu caz juridic. El are implicații deopotrivă politice și sociale. Pe de o parte se impune intervenția statului, care trebuie să sancționeze vinovații și să se asigure că astfel de fenomene nu se mai produc. Cum? Printr-o justiție imparțială și efectuată cu celeritate, printr-o legiferare eficientă și printr-o acțiune de informare și educare în masă a cetățenilor. Dar nici Colectiv nu a fost un simplu caz juridic. Și colectiv impunea intervenția statului. Și totuși, ”apa trece, pietrele rămân”…
De aceea se impune ca noi toți să învățăm ceva din ”fenomenul” Nordis. Să reflectăm asupra situației și să ne întrebăm ce putem face noi, simpli cetățeni pentru a evita să ajungem în situații similare. Pentru că fenomenul Nordis nu este nici primul și cu siguranță nu va fi nici ultimul. Iar adoptarea unei atitudini pasive, în care pretindem statului să ne protejeze, nu este o alternativă viabilă.
Consider că acum mai mult ca niciodată se impune să ne schimbăm mentalitatea când vine vorba despre încheierea unui contract. Este momentul să înțelegem că rolul notarului public nu este să ne apere nouă drepturile și interesele. Acest rol îl are avocatul. Semnarea unui contract la notar nu ne pune la adăpost de riscurile inerente unei tranzacții imobiliare. Este momentul să înțelegem că prevenția și anticiparea riscurilor sunt cele mai sigure abordări și că trebuie să apelăm la avocați înainte de semnarea unui contract. După, poate fi prea târziu și ne poate costa prea mult.
În cazul Nordis, printr-o simplă consultanță solicitată unui avocat specializat în contracte și tranzacții imobiliare, înainte de încheierea promisiunilor, oamenii ar fi înțeles că reprezintă o nebunie curată:
❌ să achiți un avans de 90-100% pentru un imobil care există doar în faza de proiect, fără nicio garanție;
❌ să nu îți notezi promisiunea de vânzare-cumpărare în Cartea Funciară;
❌ să accepți reducerea termenului legal în care îți poți valorifica dreptul în instanță (care și așa este scurt).
Este regretabil că fenomenul Nordis se întâmplă iar dacă nu învățăm ceva din acest fenomen, este doar o chestiune de timp până când se va repeta.
Av. Slageana BRANCOV | Managing Partner BRANCOV SIMIONESCU S.C.A