avocat specializat in malpraxis
Noțiunea de malpraxis a dobândit în practică o conotație destul de largă, ea fiind utilizată în limbajul comun în toate situațiile în care se impută medicului o faptă ilicită, contrară legii și normelor profesionale, fie că este vorba despre o greșeală medicală, o încălcare a normelor de deontologie medicală sau chiar o faptă de natură penală.
Totuși, din punct de vedere juridic, malpraxisul implică doar răspunderea civilă a medicului și nu trebuie confundat sau suprapus cu alte răspunderi ale personalului medical. Astfel, în funcție de conduita medicului, acesta poate fi supus unei răspunderi civile pentru malpraxis, unei răspunderi disciplinare, contravenționale sau chiar unei răspunderi penale, fără a exclude posibilitatea ca aceste răspunderi să fie cumulate. Este foarte important de menționat faptul că fiecare tip de răspundere este de competența unui for diferit. Spre exemplu, cazurile de malpraxis sunt de competența Comisiei de Monitorizare și Competență Profesională pentru Cazurile de Malpraxis și a instanței civile, pe când abaterile disciplinare vor fi de competența Colegiului Medicilor iar dacă fapta constituie o infracțiune, ea va fi de competența organelor de urmărire penală.
Prin urmare, atunci când un pacient apreciază conduita personalului medical ca fiind în afara legii, este recomandat acestuia să solicite o consultanță juridică unui avocat specializat in malpraxis pentru identificarea corectă a demersului juridic care urmează să fie inițiat întrucât, așa cum am evidențiat supra, răspunderea medicului este diferită în funcție de tipul încălcării comise.
Întrucât principala confuzie care se creează în practică vizează răspunderea pentru malpraxis și răspunderea disciplinară a medicului, prin prezentul articol ne propunem să analizăm pe scurt diferențele între aceste două tipuri de răspundere, cu arătarea competenței de soluționare a plângerilor în fiecare caz în parte.
1. Răspunderea civilă a medicului
a) În ce situații intervine?
Intervine pentru prejudiciile produse:
- printr-o faptă de malpraxis, definită ca fiind eroarea profesională săvârșită în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului;
- din eroare, inclusiv din neglijență, imprudență sau cunoștințe medicale insuficiente în exercitarea profesiei;
- ce decurg din nerespectarea reglementărilor privind confidențialitatea, consimțământul informat şi obligativitatea acordării asistenței medicale;
b) Care este forul competent?
- Comisia de monitorizare și competență profesională pentru cazurile de malpraxis
Constatarea cazurilor de malpraxis este de competența Comisiei constituită la nivelul Direcțiilor de Sănătate Publică, cu precizarea că procedura în fața Comisiei este una administrativă și nu are caracter obligatoriu, pacientul având libertatea să se adrese direct instanței civile competente și anume Tribunalului.
Comisia este competentă doar să constate cazul de malpraxis, neavând atribuții în sensul acordării de despăgubiri. Soluția pe care Comisia o va pronunța va avea la bază un raport de expertiză ce se efectuează de către un expert desemnat de Comisie. O asemenea expertiză costă, în medie, 3000 Lei. Hotărârea Comisiei se poate ataca la instanța civilă, competența de soluționare aparținând Tribunalului.
Spre deosebire de procedura administrativă în fața Comisiei, în procedura judiciară, expertiza de specialitate se va realiza de către IML (Institutul de Medicină Legală) iar costul este unul mult mai redus (25 Lei, în medie).
Totodată, dacă Comisia poate doar să constate cazul de malpraxis, instanța de judecată poate să acorde și despăgubiri victimei, la solicitarea acesteia.
c) În cât timp trebuie să acționez?
Actele de malpraxis se prescriu în termen de 3 ani de la producerea prejudiciului, cu excepția faptelor ce reprezintă infracțiuni.
Prin urmare, pentru a obține un remediu, pacientul care se consideră victima unui malpraxis trebuie să acționeze în decurs de 3 ani de la producerea prejudiciului.
2. Răspunderea disciplinară a medicului
a) În ce situații intervine?
Intervine în cazurile în care medicul a săvârșit o abatere disciplinară.
Abaterea disciplinară reprezintă o nerespectare a legilor şi regulamentelor profesiei medicale, a Codului de deontologie medicală şi a regulilor de bună practică profesională, a statutului Colegiului Medicilor, a deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale Colegiului Medicilor, precum şi orice faptă săvârşită în legătură cu profesia, care este de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale Colegiului Medicilor.
b) Care este forul competent?
- Colegiul al cărui membru este medicul reclamat
Colegiul Medicilor poate doar să aplice o sancțiune disciplinară medicului vinovat, fără a avea competența să acorde despăgubiri persoanei care a formulat plângerea.
c) În cât timp trebuie să acționez?
O acțiune disciplinară poate fi pornită într-un termen de cel mult 6 luni de la data săvârșirii faptei sau de la data cunoașterii consecințelor prejudiciabile.
***
În jurisprudența sa, Curtea Constituţională a subliniat foarte clar diferența dintre cele două tipuri de răspundere arătând că răspunderea disciplinară vizează strict raporturile dintre medic, pe de o parte, şi categoria profesională din care face parte sau reprezentantul acestei categorii, Colegiul Medicilor din România, de cealaltă parte întrucât în cazul unei abateri disciplinare se aduce atingere onoarei şi prestigiului profesiei sau ale Colegiului Medicilor din România [1]. Or, răspunderea civilă vizează raportul dintre medic și pacient, eventualul prejudiciu produs ca urmare a greșelii profesionale sau a neobținerii consimțământului informat răsfrângându-se asupra pacientului.
Evident că, așa cum am menționat deja, cele două răspunderi nici nu se condiționează reciproc în sensul că una poate fi angajată în lipsa celeilalte dar nici nu se exclud, în sensul că ele pot fi atrase concomitent.
În final, menționăm că, dacă actele săvârșite de medic intră sub incidența legii penale, se poate atrage și răspunderea penală a medicului. În sferă penală, de regulă, acțiunile/ inacțiunile medicului se circumscriu infracțiunii de ucidere din culpă sau vătămare corporală din culpă, fără a exclude însă posibilitatea incidenței și a altor infracțiuni, cum ar fi neglijența în serviciu sau, mai rar, abuzul în serviciu.
Spre exemplu, în literatura de specialitate s-a apreciat faptul că neobținerea consimțământului informat al pacientului poate atrage răspunderea medicului pentru infracțiunea de abuz în serviciu [2]. Acordul pacientului informat pentru efectuarea actului medical este un subiect care va fi tratat pe larg în conținutul unui articol viitor.
Răspunderea medicului este un subiect destul de nișat, care prezintă o serie de particularități în raport cu dreptul comun în materie. În exercitarea actului medical, medicul are preponderent o obligație de diligență. Nu în toate cazurile de neatingere a rezultatului dorit de către pacient putem vorbi despre o culpă medicală. De aceea, implicarea unui profesionist (avocat specializat in malpraxis) în analiza cazurilor de malpraxis este esențială în vederea efectuării unei analize obiective a cazului și a identificării demersului juridic corect care poate fi urmat.
***
Prezentul articol nu constituie consultanta juridica în sensul Legii 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. Pentru o consultanta juridica referitoare la un caz de malpraxis și analiza oportunității introducerii unei plângeri pentru malpraxis, vă rugam sa ne scrieți la office@law-partners.ro și vă va răspunde un avocat specializat in malpraxis.
Av. Slageana BRANCOV | BRANCOV SIMIONESCU S.C.A.
[1] Decizia CCR nr. 871 din 10 iulie 2008 şi Decizia CCR nr. 222 din 13 martie 2012
[2] VIDA SIMITI Ionut, Prescripţia răspunderii pentru malpraxis a furnizorului de servicii medicale, Revista Dreptul 10 din 2023